MONOGLUTAMAT DE SODIU-E621 sau OTRAVA ALIMENTARA

 Intr-un raport prezentat in fata comisiei de experti pentru aditivi alimentari din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”), cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor. 
Aşadar, cu toate că guvernele au la dispoziţie o largă bibliografie ştiinţifică privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nici o măsură măcar de a informa populaţia, dacă nu şi de a interzice această otravă cu efect întârziat.
În acelaşi timp, la comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii cu sănătatea publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică prin vaccinuri. De ce?
De ce mâncăm fără să ne mai putem opri, până ajungem obezi?
Potrivit cercetătorilor F. Bellisle şi M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede; se pare că în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită din MSG. Aceasta înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un adult sau un copil ar primi o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doză este suficientă pentru a omorî un şobolan de un kilogram (cf. JECFA Toxicology Study, FAO Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53).

CE ESTE GLUTAMATUL DE MONOSODIU SI in ce alimente se gaseste?

Fabricat din melasă (care este obţinuta din zahăr) prin fermentaţie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi întâlnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene).
Glutamatul se foloseşte cel mai mult în alimentele fabricate artificial şi în semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, îngheţată, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia creierului că acel aliment este foarte gustos (o păcăleală). Dar asta nu este totul…
Glutamatul este interzis în Australia, însă este tolerat în Statele Unite.Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocând simptome cagreaţă, dureri de cap, ameţeli, palpitaţii, slăbiciune şi oboseală. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generică de „simptomul mâncării chinezeşti”.
Glutamatul se întâlneşte şi în alimente naturale. Cele mai mari concentraţii de glutamat se găsesc în drojdie, ciuperci, roşii, brânzeturi şi extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot conţine valori periculos de mari de glutamat fără a fi „aditivate” cu E 621. Dacă un produs alimentar are ca ingrediente „proteină vegetală hidrolizată” (care conţine până la 30% glutamat), „proteină din plante hidrolizată”, „arome naturale”, „aromatizanţi”, sau „extract Kombu” atunci glutamatul este prezent în acel aliment în cantităţi suficient de mari pentru a ne atrage atenţia.
Cele mai bogate surse de glutamat sunt: drojdie autolizată, caseinat de calciu, gelatină, proteine hidrolizate, caseinat de sodiu, extract de drojdie, proteine texturate, carrageenan, gumă vegetală, condimente, arome, bulion,concentrat de roşii, supă de carne, malţ din orz, extract de malţ, aromă de malţ, proteine din lapte, izolat proteic din lapte, concentrat proteic din lapte, proteine din soia, izolat proteic din soia, concentrat proteic din soia, sos de soia, extract de soia, chipsuri, floricele,  supe-instant, condimente, pate de ficat, pate vegetal, salam, parizer, crenvurşti. 

În literatura de specialitate, „şoareci trataţi cu MSG” este o expresie sinonimă cu obezitatea, letargia şi creşterea nivelului de insulină. De zeci de ani, cercetătorii produc în laborator şoareci ce suferă de obezitate, datorită aplicării de glutamat de monosodiu în diferite doze. De asemenea, MSG-ul adăugat în hrana oilor a condus la o creştere experimentală a apetitului, încât consumul de hrană de slabă calitate poate fi mărit prin tratarea acesteia cu MSG (cf. Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993). Într-un alt studiu având la bază subiecţi umani, „Umami şi apetitul” („Umami and Appetite”) realizat în 1990 de către P.J. Rogers şi J.E. Blundell, s-a constatat că atunci când un om consumă o masă în care este adăugat MSG, acestuia i se face foame din nou şi va consuma o cantitate mai mare de hrană tratată cu MSG decât cea fără acest ingredient.

Glutamatul distruge sistemul nervos şi creşte riscul de epilepsie
Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii au reuşit să provoace atacuri de epilepsie şoarecilor cărora li s-au administrat mici doze de MSG: „Severitatea convulsiilor şi frecvenţa deceselor a crescut în mod progresiv odată cu vârsta” (cf. Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure pattern and duration of effect as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984).

Dereglări hormonale – insulina şi hormonul de creştere
MSG-ul este responsabil şi pentru creşterea secreţiei de insulină, într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990: „Când cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de MSG, s-a constatat o creştere rapidă a nivelului de insulină din sânge la 3 minute de la stimulare”. Aceleaşi efecte au fost observate şi într-un experiment cu subiecţi umani (cf. Glutamate ingestion and its effects at rest and during exercise în humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).
Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul adolescenţei. Experimentele realizate pe şoareci au arătat că MSG reduce secreţia hormonului de creştere, şoarecii devenind obezi şi având o creştere deficitară. Efectele se observă însă şi la oameni: „La indivizii obezi, secreţia hormonului de creştere este împiedicată (…), iar gradul acestui defect în secreţie este proporţional cu gradul de obezitate” (cf. Growth hormone status in morbidly obese subjects and correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006).

Glutamatul afectează pruncul încă din pântecele maicii sale
În anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, cercetătorii au descoperit că MSG poate să depăşească barieră pusă de placentă şi să pună astfel în pericol copilul aflat în pântecele mamei sale. Efectele negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente, dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de placentă a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente bogate în glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987).
„S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei. Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece” (cf. Transplacental neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).
În urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres au tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”.

Glutamatul potenţează comportamentul agresiv şi antisocial, scăzând totodată nivelul de atenţie şi concentrare
Un alt efect deosebit de important observat de cercetători în testarea glutamatului pe şoareci este comportamentul agresiv şi antisocial generat asupra rozătoarelor. Aceasta este de fapt o trăsătură surprinsă de toate experimentele din domeniu, fără excepţie, aşa cum subliniază şi doctorul Russell Blaylock în cartea sa Excitotoxinele. Şi cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat decât şoarecii, iar copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai mire oare că, îndopaţi cu glutamatul găsit mai ales în chips-uri, dresinguri şi supe, copiii noştri sunt tot mai agresivi?
Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot mai concludent cum glutamatul distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive – atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente bogate în glutamat –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive ale copiilor noştri sau de faptul că, aşa cum arată aceleaşi studii, oamenii devin infertili?

Hrana şi războiul împotriva populaţiei
Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent, unul în care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă în jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viaţa, fără ca măcar să-şi dea seama de ce a ajuns atât de neputincios şi lipsit de vlagă. Ajungem treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o masă de carne, obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare cât mai recentă, înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se poate – fără urmaşi!
Paradoxul epocii noastre este nu numai acela că în societăţile abundente oamenii sunt subnutriţi, ci mai ales că, în societatea informaţiei, omul este tot mai dezinformat. Altfel cum ne-am putea explica faptul că, deşi avem acces la atâta informaţie, totuşi nu ştim ceea ce se petrece cu adevărat în jurul nostru?
Acest război perfid împotriva omului mizează însă nu numai pe dezinformarea lui, ci pe ceea ce este mai propriu omului după Cădere: pofta. Ceea ce aduce nou epoca noastră, a alimentelor procesate la nivel industrial, este esenţializarea poftei sau, mai degrabă, a elementului chimic care o produce.

Sa folosim ingrediente naturale, fructe si legume, ierburi uscate, precum:
– anason, boia de ardei dulce, busuioc, chimen, cimbru, coriandru, cuisoare, chimbir, hrean, marar, menta, leustean, maghiran, mustar, nucsoara, ridiche,ardei iute, rozmarin, salvie, scortisoara, sofran, tarhon, telina, vanilie care impreuna cu sarea si piperul dau un gust mult mai bun mancarurilor si in acelasi timp sunt sanatoase pentru organism.

The truth about eggs

Credit: Eggs via Shutterstock

Katherine Tallmadge, M.A., R.D., is a registered dietitian, author of "Diet Simple: 195 Mental Tricks, Substitutions, Habits & Inspirations" (LifeLine Press, 2011) and a frequent national commentator on nutrition topics. This Op-Ed was adapted from an article that first appeaared in the Washington Post. Tallmadge contributed this article to LiveScience's Expert Voices: Op-Ed & Insights.

My clients regularly ask me, "Should I be eating eggs? My doctor tells me they're 'poison,' and to avoid eggs because they'll increase my cholesterol."

My response? "That's old news!"

Most of the studies I've seen conclude that eggs are fine — and may even improve your health, as they contain nutrients difficult to find in other foods. More importantly, a report by Ying Rong of Huazhong University of Science and Technology and her colleagues published in the British Journal of Medicine in January, reviewed 17 different egg studies.

The study concluded, "Higher consumption of eggs (up to one egg per day) is not associated with increased risk of coronary heart disease or stroke. The increased risk of coronary heart disease among diabetic patients and reduced risk of hemorrhagic stroke associated with higher egg consumption in subgroup analyses warrant further studies."

The bottom line: Your nutritional needs and food choices should be personalized. You should enjoy food and eating, as it is one of the basic pleasures in life!

The much-maligned egg deserves more respect

My grandmother's favorite food in the whole wide world was eggs (see recipe below). She loved eggs so much, we named an egg cooking style after her. The "grandmommy egg" was soft-boiled for three minutes. As it sat in an egg cup, we would slice off the top third so the runny yolk would form a delicious and naturally creamy sauce for the white.

Unfortunately, during the last decades of her life, my grandmother came to see eggs as poison and avoided one of her real food pleasures. Health authorities were warning the public against eating eggs for fear that they were a major cause of high cholesterol levels — the bad kind, low-density lipoprotein, known as LDL — and increased risk of heart disease.

New studies show that the caution may have been an exaggeration.

Yes, increased blood cholesterol levels can raise the risk of heart disease. Eggs are high in dietary cholesterol. But does eating eggs raise blood cholesterol and cause heart disease? This is where the story gets somewhat complicated, so stay with me, folks, and I'll try to make sense of all of this.

First, the research

Most epidemiological research — the kind of research that studies large populations over time and analyzes their diets and their health — has found no connection between eating eggs and increases in heart disease. On the other hand, controlled clinical studies — where researchers feed subjects specific amounts of cholesterol and measure the effect on blood — do show a slight increase in blood cholesterol with increases in dietary cholesterol, though how much depends on genetic factors.

Cholesterol is an important component of all human and animal cells and influences hormone biology, among other functions. Since your body naturally has all it needs from producing its own cholesterol, there is no dietary requirement for more cholesterol. But the American diet contains plenty, since we eat a lot of animal products. All animal products contain some cholesterol, but they also contain saturated fat, an even more significant culprit in heart-disease risk.

"The major determinant of plasma LDL level is saturated fat,"said Alice Lichtenstein, professor of nutrition science and policy at the Friedman School of Nutrition Science and Policy at Tufts University.

And while eggs are high in cholesterol (186 milligrams, 184 of them in the yolk), they're relatively low in saturated fat (1.6 grams in the yolk).

"In most people, for every 100 milligrams reduction in dietary cholesterol, one would predict a reduction in LDL levels of 2.2 points on average,"said Wanda Howell, professor of nutritional sciences at the University of Arizona.

In fact, during my 20 years of counseling people with high cholesterol, just reducing their saturated fat intake to a range of 4 percent to 7 percent of their calories, causes their blood cholesterol levels to plummet — a double benefit.

Interestingly, people in Japan — consumers of some of the largest quantities of eggs in the world (averaging 328 eggs consumed per person per year — have low levels of cholesterol and heart disease compared with other developed countries, especially the United States. Why? In part, it's because the Japanese eat a diet low in saturated fat.

Americans do just the opposite. Research has shown that we usually have our eggs alongside foods high in saturated fat, such as bacon, sausage and buttered toast. This meal pattern raises LDL levels and makes the effect of eating eggs worse than it actually is.

So how many eggs can you eat? That depends on a number of factors. The American Heart Association no longer includes limits on the number of egg yolks you can eat, but it recommends that you limit your cholesterol intake to 300 milligrams daily, or 200 milligrams if you have heart disease or if your LDL is greater than 100. You decide where that cholesterol comes from!

Other experts go further and say an egg a day is fine.

"The amount that one egg a day raises cholesterol in the blood is extremely small, so small in fact that the increase in risk in heart disease related to this change in serum cholesterol could never be detected in any kind of study," said Walter Willett, professor of epidemiology and nutrition at Harvard's School of Public Health."Elevations in LDL of this small magnitude could easily be countered by other healthy aspects of eggs."

Based on the research, my recommendation is if you eat a healthful diet, go ahead and eat an egg a day. (My interview on CNN summarizes the key reasons why.) On the other hand, if your cholesterol is high and if you eat the typical American diet — high in saturated fat, devoid of fruits, vegetables and fiber — maybe you shouldn't be eating an egg a day.

But will taking eggs out of an unhealthy diet make a positive difference? Probably not. I can't tell you how many times during my career I've heard people say, "I've cut out eggs, but my cholesterol is still high!" The impact of a healthy, balanced diet cannot be denied here.

Good for you

Assuming you're eating a healthy diet, here are some ways you may benefit by eating eggs.

Protein. Eggs are considered the gold standard that other proteins are measured against. Because of the superior amino acid mix, an egg's six grams of protein are absorbed easily and efficiently used by the body. The egg is also low-calorie (74 calories).

Choline. Yolks are one of the best sources of this essential nutrient. Choline is needed for brain development in a growing fetus and may also be important for brain function in adults.

Lutein and Zeaxanthin. These two, important, beneficial phytochemicals found in egg yolks (as well as kale and spinach) help prevent eye diseases, especially cataracts and age-related macular degeneration. While eggs contain less lutein and zeaxanthin than greens, these phytochemicals are more absorbable because of the presence of fat in the yolk.

Vitamin D. Eggs are one of the few natural sources of Vitamin D, important for the bones and teeth. Vitamin D aids the absorption of calcium, which is important for the heart and colon, as well.

To bring this all together, here is a recipe that is a regular meal for me any time of the day — quick, easy, delicious, nutritious!

Eggs Scrambled with Onion, Garlic and Sweet Cherry Tomatoes

Servings: 1
Sauté 1/4 sweet onion and a smashed garlic clove over medium-high heat in 1 teaspoon canola or olive oil until almost soft. Add a handful of chopped tomatoes to the pan (or any other vegetables you happen to have, such as chopped spinach, kale, mushrooms or peppers) and cook for another 5 minutes. Turn down the heat to very low. In a separate bowl, whisk two eggs. Pour eggs into the pan containing the onion, garlic and tomato — add 1 ounce low-fat cheese, if you wish. Stir continuously until eggs are cooked. Pour over toasted, whole rye bread.

Source:livescience

Romana:

Katherine Tallmadge, M. A., R. D., este un dietetician inregistrat, autor al cărții "Dieta simplă: 195 Trucuri Mental, substituiri, obiceiuri si Inspiratie" (LifeLine Press, 2011) și un comentator național frecvent pe teme de nutriție. Acest lucru Op-Ed a fost adaptat de la un articol care appeaared pentru prima dată în Washington Post. Tallmadge a contribuit acest articol la LiveScience lui Expert Voci: Op-Ed & Insights.
Clienții mei regulat mă întreabă: "Ar trebui să mă mănâncă ouă? Medicul meu mi-a spus că sunt" otravă "și pentru a evita oua, deoarece acestea vor crește colesterolul meu."
Răspunsul meu? "E o veste vechi!"
Cele mai multe studii am văzut la concluzia că ouăle sunt bine - și poate îmbunătăți chiar sănătatea dumneavoastră, deoarece acestea conțin nutrienți greu de găsit în alte produse alimentare. Mai important, un raport de Ying Rong de Huazhong Universitatea de Stiinta si Tehnologie si colegii ei publicate în British Journal of Medicine in ianuarie, a analizat 17 studii de ou diferite.
Studiul a concluzionat, "Un consum mai ridicat de ouă (până la un ou pe zi) nu este asociat cu un risc crescut de boli cardiace coronariene sau accident vascular cerebral. Riscul crescut de boli cardiace coronariene in randul pacientilor cu diabet zaharat si reducerea riscului de accident vascular cerebral hemoragic asociat cu ou mai mare consum în analizele de subgrup justifică studii suplimentare. "
Linia de jos: nevoile nutriționale și opțiunile de alimentare ar trebui să fie personalizate. Ar trebui să se bucure de alimente și de a mânca, deoarece este una dintre plăcerile de bază în viață!
Oul atat de mult-bârfit merita mai mult respect
mâncarea preferată a bunicii mele în întreaga lume, a fost oul (vezi rețeta de mai jos). Ea a iubit ouale atât de mult, incat am numit un stil de gătit ou după ea.The "egg grandmommy" a fost fiert moale, timp de trei minute. Așa cum s-au așezat într-o ceașcă de ou, am felie de pe al treilea de sus, astfel încât gălbenușul care curge ar forma un sos delicios si natural cremos.
Din păcate, în ultimele decenii ale vieții sale, bunica mea a inceput să vadă ouăle ca pe otravă și a evitat una dintre plăcerile ei mâncare adevărată. Autoritățile din domeniul sănătății au vrut să atragă atenția asupra împotriva ouălor de alimentație, de teamă că acestea au fost o cauza majora de un nivel ridicat de colesterol - un fel de rau, lipoproteine ​​cu densitate joasă, cunoscut sub numele de LDL - si un risc crescut de boli de inima.
Noile studii arată că prudența este posibil să fi fost o exagerare.
Da, valori crescute ale colesterolului din sange poate creste riscul de boli de inima. Ouăle sunt bogate in colesterol. Dar, nu ouake manancate cresc nivelul colesterolului din sânge și de a provoca boli de inima? Acest lucru este în cazul în care povestea devine oarecum complicat, așa că stai cu mine, oameni buni, șta povestea.
Cele mai multe studii epidemiologice - tipul de cercetare care studiază populații mari de-a lungul timpului și analizează dieta lor si sanatatea lor - a găsit nici o legătură între consumul de ouă și crește în bolile de inima. Pe de altă parte, studiile clinice controlate, - în cazul în care cercetătorii hrănesc subiecților cantități specifice de colesterol și măsoară efectul asupra sângelui - arată o ușoară creștere a colesterolului din sânge, cu creșteri ale colesterolului din dietă, deși cât de mult depinde de factori genetici.
Colesterolul este o componenta importanta a tuturor biologiei celulelor si influente ale hormonului uman și animal, printre alte funcții. Din moment ce corpul tau are in mod natural tot ce are nevoie de a produce propriile sale colesterol, nu există nici o cerință dietetice pentru mai mult colesterol. Dar, dieta americana contine o multime, din moment ce am mânca o mulțime de produse de origine animală. Toate produsele de origine animală conțin colesterol, dar, de asemenea, ele conțin grăsimi saturate, un delincvent chiar mai semnificativa a riscului de boli de inima.
"Factorul determinant major al nivelului LDL plasmatic este de grăsimi saturate", a declarat Alice Lichtenstein, profesor de știință și de politica de nutritie la Scoala Friedman de Nutritie Stiinta si politice la Universitatea Tufts.
Si in timp ce ouale sunt bogate in colesterol (186 miligrame, 184 dintre ele în gălbenușul), ele sunt relativ scăzut în grăsimi saturate (1,6 grame în gălbenușul).
"Pentru majoritatea oamenilor, pentru fiecare reducere de 100 de miligrame in colesterol, s-ar putea prezice o reducere a nivelurilor de LDL de 2,2 puncte în medie", a declarat Wanda Howell, profesor de stiinte nutritionale de la Universitatea din Arizona.
De fapt, în timpul celor 20 de ani de consiliere a persoanelor cu nivel ridicat de colesterol, doar reducerea aportului de grăsimi saturate la o serie de 4 la suta la 7 la suta din calorii lor, determină nivelul colesterolului din sânge pentru a fir cu plumb - un beneficiu dublu.
Interesant, oamenii din Japonia - consumatori ai unora dintre cele mai mari cantități de ouă din lume (în medie 328 de ouă consumate pe persoană pe an - au un nivel scazut de colesterol si a bolilor de inima, comparativ cu alte țări dezvoltate, în special în Statele Unite ale Americii De ce in.? parte, este pentru că japonezii mananca o dieta saraca in grasimi saturate.
Americanii fac exact opusul. Cercetările au arătat că avem de obicei ouăle noastre alături de alimente bogate in grasimi saturate, cum ar fi șuncă, cârnați și pâine prăjită cu unt. Acest model de masă ridica nivelul de LDL și face ca efectul de a manca ouă mai rău decât este de fapt.
Deci, cât de multe ouă poți mânca? Acest lucru depinde de o serie de factori. American Heart Association nu mai include limite cu privire la numărul de gălbenușuri de ou poti manca, dar recomandă să limitați aportul de colesterol la 300 de miligrame pe zi, sau 200 de miligrame, dacă aveți o boală cardiacă sau în cazul în care concentrațiile de LDL colesterol este mai mare de 100. decide în cazul în care colesterolul vine!
Alti experti merg mai departe și spun un ou pe zi este bine.
"Suma pe care un ou pe zi creste colesterolul in sange este extrem de mic, atât de mic, de fapt, că creșterea riscului în bolile cardiace legate de această modificare a colesterolului seric nu a putut fi detectat în nici un fel de studiu", a declarat Walter Willett , profesor de epidemiologie si nutritie de la Harvard Scoala de Sanatate Publica. "Creșterile de LDL de o asemenea magnitudine mică ar putea fi ușor de combătut prin alte aspecte sănătoase ale ouălor."
Pe baza cercetărilor, recomandarea mea este daca mananci o dieta sanatoasa, du-te mai departe și să mănânce un ou pe zi. (Interviul meu pe CNN rezumă motivele-cheie de ce). Pe de altă parte, în cazul în care colesterolul este mare si daca mananci dieta tipic american - bogate in grasimi saturate, lipsite de fructe, legume si fibre - poate că nu ar trebui să fie mănâncă un ou pe zi.
Dar se va lua ouă dintr-un regim alimentar nesănătos face o diferenta pozitiva? Probabil ca nu. Nu pot să vă spun cât de multe ori în timpul carierei mele am auzit oameni spunând: "Am renuntat la ouă, dar colesterolul meu este încă ridicat!" Impactul unei diete sanatoase, echilibrate nu poate fi negat aici.
Bine pentru tine
Presupunând că mănânci o dietă sănătoasă, iată câteva modalități prin care pot beneficia prin consumul de ouă.
Proteină. Ouale sunt considerate standardul de aur pe care alte proteine ​​sunt evaluate în raport. Din cauza amestecului de aminoacizi superioară, un ou sase grame de proteine ​​sunt absorbite cu ușurință și în mod eficient utilizate de către organism. Oul este, de asemenea, scăzut de calorii (74 calorii).
Colină. Galbenusuri sunt una dintre cele mai bune surse ale acestui nutrient esențial. Colinei este necesară pentru dezvoltarea creierului într-un fetus in crestere si poate fi, de asemenea, important pentru functionarea creierului la adulti.
Luteina si zeaxantina. Aceste două, importante, fitochimicale benefice gasite in gălbenușurile de ou (precum și gulii și spanac) ajuta la prevenirea bolilor oculare, in special cataracta si degenerescenta maculara legata de varsta. În timp ce ouăle conțin mai puțin luteină și zeaxantină decât verdeață, aceste fitochimicale sunt mai absorbabile datorită prezenței grăsimii în gălbenușul.
Vitamina D. Ouăle sunt una dintre puținele surse naturale de vitamina D, importanta pentru oase si dinti. Vitamina D ajută la absorbția de calciu, care este important pentru inima si colon, de asemenea.
Pentru a aduce acest lucru împreună, aici este o reteta care este o masa regulat pentru mine, în orice moment al zilei - rapid, ușor, delicios, hrănitoare!
Omletă cu ceapa, usturoi si dulce rosii cherry
Porții: 1
Sotati 1/4 ceapa dulce și un cățel de usturoi zdrobit la foc mediu-ridicat în canola 1 linguriță sau ulei de măsline până aproape de moale. Adauga un pumn de roșii tocate la tigaie (sau orice alte legume se întâmplă să aveți, cum ar fi spanacul tocat, varză, ciuperci sau ardei) și se fierbe timp de încă 5 minute. Rândul său, în jos căldura la foarte scăzută. Într-un castron separat, amestecati două ouă. Se toarnă ouăle în tigaie care conține ceapa, usturoi și roșii - se adaugă 1 uncie de brânză conținut scăzut de grăsime, dacă doriți. Se amestecă continuu până când ouăle sunt fierte. Se toarnă peste pâine prăjită, secară întregi.

Sursa: LiveScience

EIGHT HEALTHY EATING GOALS

EIGHT HEALTHY EATING GOALS

Small changes can make a big difference to your health. Try incorporating at least six of the eight goals below into your diet. Commit to incorporating one new healthy eating goal each week over the next six weeks.

Make half your plate fruits and vegetables: Choose red, orange, and dark-green vegetables like tomatoes, sweet potatoes, and broccoli, along with other vegetables for your meals. Add fruit to meals as part of main or side dishes or as dessert. The more colorful you make your plate, the more likely you are to get the vitamins, minerals, and fiber your body needs to be healthy.

Make half the grains you eat whole grains: An easy way to eat more whole grains is to switch from a refined-grain food to a whole-grain food. For example, eat whole-wheat bread instead of white bread. Read the ingredients list and choose products that list a whole-grain ingredients first. Look for things like: "whole wheat," "brown rice," "bulgur," "buckwheat," "oatmeal," "rolled oats," quinoa," or "wild rice."

Switch to fat-free or low-fat (1%) milk: Both have the same amount of calcium and other essential nutrients as whole milk, but fewer calories and less saturated fat.

Choose a variety of lean protein foods: Meat, poultry, seafood, dry beans or peas, eggs, nuts, and seeds are considered part of the protein foods group. Select leaner cuts of ground beef (where the label says 90% lean or higher), turkey breast, or chicken breast.

Compare sodium in foods: Use the Nutrition Facts label to choose lower sodium versions of foods like soup, bread, and frozen meals. Select canned foods labeled "low sodium," "reduced sodium," or "no salt added."

Drink water instead of sugary drinks: Cut calories by drinking water or unsweetened beverages. Soda, energy drinks, and sports drinks are a major source of added sugar and calories in American diets. Try adding a slice of lemon, lime, or watermelon or a splash of 100% juice to your glass of water if you want some flavor.

Eat some seafood: Seafood includes fish (such as salmon, tuna, and trout) and shellfish (such as crab, mussels, and oysters). Seafood has protein, minerals, and omega-3 fatty acids (heart-healthy fat). Adults should try to eat at least eight ounces a week of a variety of seafood. Children can eat smaller amounts of seafood, too.

Cut back on solid fats: Eat fewer foods that contain solid fats. The major sources for us are cakes, cookies, and other desserts (often made with butter, margarine, or shortening); pizza; processed and fatty meats (e.g., sausages, hot dogs, bacon, ribs); and ice cream.